Echipa \u201eSunt Bine\u201d a adunat o serie de \u00eentreb\u0103ri anonime din partea comunit\u0103\u021bii pe subiecte de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103. Lucia Carp, medic psihiatru \u0219i \u0219efa Centrului Comunitar de S\u0103n\u0103tate Mintal\u0103 Buiucani, a r\u0103spuns la ele. <\/p>\n\n\n\n
Exist\u0103 diferite motive pentru care o persoan\u0103 continu\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eentr-o rela\u021bie cu violen\u021b\u0103: teama de a fi discriminat\u0103, speran\u021ba c\u0103 situa\u021bia se va rezolva de la sine, frica de reac\u021bia agresorului, ru\u0219inea etc. Multe dintre victime pot s\u0103 nu recunoasc\u0103 comportamentul partenerului ca unul violent. <\/p>\n\n\n\n
Suportul din partea unui prieten sau a unui membru de familie poate fi crucial pentru ca victima violen\u021bei domestice s\u0103 vorbeasc\u0103 \u0219i s\u0103 cear\u0103 ajutor. Primii pa\u0219i care trebuie \u00eentreprin\u0219i sunt: <\/p>\n\n\n\n
Confiden\u021bialitatea \u0219i ascultarea activ\u0103 sunt esen\u021biale \u00een \u00eengrijirea adecvat\u0103 \u0219i sprijinul pentru aceste victime. Este important ca victima s\u0103 se simt\u0103 auzit\u0103 \u0219i \u00een\u021beleas\u0103, \u00eentr-un spa\u021biu \u00een care nu se fac judec\u0103\u021bi de valoare \u0219i unde voin\u021ba \u0219i deciziile sale sunt \u00eentotdeauna respectate. <\/p>\n\n\n\n
De la Echipa SBP: <\/strong>Atunci c\u00e2nd vrei s\u0103 aju\u0163i o prieten\u0103 sau dac\u0103 e\u015fti tu \u00een situa\u0163ia \u00een care partenerul te agreseaz\u0103 emo\u0163ional, verbal sau fizic, este esen\u0163ial s\u0103-\u0163i cuno\u015fti drepturile \u015fi s\u0103 \u015ftii unde po\u0163i apela. Sun\u0103 la telefonul de \u00eencredere pentru femei \u0219i fete 0 8008 8008, lansat de Centrul Interna\u021bional \u201eLa Strada\u201d<\/a>, pentru a discuta cu o echip\u0103 de consultan\u021bi. La solicitarea persoanei care apeleaz\u0103, acesteia \u00eei va fi p\u0103strat\u0103 confiden\u0163ialitatea. <\/pre>\n\n\n\nCum \u0219tii c\u0103 ai sindromul de ardere profesional\u0103?<\/strong><\/h4>\n\n\n\n
Sindromul de ardere profesional\u0103 (burnout) este cauzat de stresul cronic la locul de munc\u0103, stres care nu a fost gestionat cu succes. Epuizarea se instaleaz\u0103 treptat \u0219i se agraveaz\u0103 \u00een timp. Din acest motiv, \u00een stadiul ini\u021bial, simptomele sunt aproape neobservabile.<\/p>\n\n\n\n
Simptomele sindromului burnout pot fi de aspect fizic: <\/p>\n\n\n\n
- senza\u021bie de oboseal\u0103 sau epuizare;<\/li>
- imunitate sc\u0103zut\u0103;<\/li>
- dureri de cap sau dureri musculare frecvente;<\/li>
- tulbur\u0103ri de somn \u0219i ale apetitului;<\/li><\/ul>\n\n\n\n
De aspect emo\u021bional:<\/p>\n\n\n\n
- \u00eendoial\u0103 de sine; <\/li>
- pierderea motiva\u021biei;<\/li>
- senza\u021bie de \u00eenfr\u00e2ngere \u0219i neajutorare;<\/li><\/ul>\n\n\n\n
De aspect comportamental:<\/p>\n\n\n\n
- retragerea de la responsabilit\u0103\u021bi;<\/li>
- izolarea fa\u021b\u0103 de celelalte persoane;<\/li>
- procrastinarea \u2013 persoana am\u00e2n\u0103 sau \u00eent\u00e2rzie executarea unei sarcini;<\/li>
- consum de alcool sau droguri pentru a face fa\u021b\u0103 situa\u021biei;<\/li><\/ul>\n\n\n\n
Dac\u0103 fiecare zi petrecut\u0103 la serviciu \u021bi se pare o zi proast\u0103 \u0219i nereu\u0219it\u0103, dac\u0103 sim\u021bi o lips\u0103 de energie continu\u0103, te sim\u021bi supra\u00eenc\u0103rcat cu responsabilit\u0103\u021bi, neajutorat, neapreciat la locul de munc\u0103, dac\u0103 ai impresia c\u0103 orice ai face nu va avea niciun efect \u0219i nu va conta pentru nimeni, ai putea fi suferi de burnout. <\/p>\n\n\n\n
Cum poate fi ajutat\u0103 o persoan\u0103 cu bulimie? Ce preparate ar ajuta s\u0103-i reduc\u0103 crizele?<\/strong><\/h4>\n\n\n\n
Stabilirea diagnosticului bulimiei nervoase este de competen\u021ba medicului psihiatru, care va colecta informa\u021bii detaliate despre pacient, despre debutul \u0219i contextul declan\u0219\u0103rii simptomelor, despre evolu\u021bia acestora, despre medicamentele pe care le prime\u0219te pacientul, va \u00eentreba dac\u0103 \u00een familia pacientului mai exist\u0103 persoane cu bulimie, etc. Tratamentul recomandat este cel medicamentos, individualizat \u0219i cel psihoterapeutic la un specialist acreditat \u00een domeniu. <\/p>\n\n\n\n
Cum facem fa\u021b\u0103 amintirilor dureroase pe care subcon\u0219tientul le-a scos la suprafa\u021b\u0103?<\/strong><\/h4>\n\n\n\n
\u00cen multe cazuri, experien\u021bele traumatizante sunt \u00eengropate ad\u00e2nc \u00een subcon\u0219tient. Acest lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu scop de auto-protec\u021bie a psihicului. Aceste amintiri pot fi readuse \u00een memoria con\u0219tient\u0103 drept urmare a unor stimuli nea\u0219tepta\u021bi \u0219i, odat\u0103 aduse la suprafa\u021b\u0103, adesea pot cauza probleme psihologice, precum anxietatea, depresia, tulbur\u0103ri de stres posttraumatic sau sindroame disociative. <\/p>\n\n\n\n
De aceea o abordare psihoterapeutic\u0103 a unor asemenea amintiri asigur\u0103 un mediu de siguran\u021b\u0103 \u00een care persoana, cu sprijinul unui profesionist, va reu\u0219i s\u0103-\u0219i construiasc\u0103 un nivel de autocontrol \u00een raport cu emo\u021biile debordante aduse de amintiri. At\u00e2t medica\u021bia, c\u00e2t \u0219i psihoterapia pot ajuta pacien\u021bii s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 \u0219i s\u0103 ra\u021bionalizeze ce li se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i, prin urmare, s\u0103-\u0219i reia controlul asupra propriei vie\u021bi. <\/p>\n\n\n\n
Ce trebuie s\u0103 fac\u0103 un om care tr\u0103ie\u0219te cu cineva \u00een depresie? Cum poate avea grij\u0103 de el \u0219i de sine?<\/strong><\/h4>\n\n\n\n
Depresia este o tulburare de dispozi\u021bie care \u00eempiedic\u0103 persoana s\u0103 duc\u0103 o via\u021b\u0103 normal\u0103. \u00cen acela\u0219i timp, tulbur\u0103rile depresive provoac\u0103 suferin\u021b\u0103 at\u00e2t persoanei cu problema respectiv\u0103, c\u00e2t \u0219i familiei, oamenilor apropia\u021bi. Familia \u0219i prietenii sunt prima linie \u00een lupta \u00eempotriva depresiei.<\/p>\n\n\n\n
Este o responsabilitate \u0219i poate chiar o datorie a fiec\u0103ruia dintre noi s\u0103 fim aten\u021bi la ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu oamenii care ne \u00eenconjoar\u0103. Este important s\u0103 \u00een\u021belegem, s\u0103 recunoa\u0219tem simptomele depresiei \u0219i s\u0103 \u00eencuraj\u0103m persoana drag\u0103 s\u0103 consulte un specialist. Ascunderea problemei nu o va face s\u0103 dispar\u0103. Depresia nu \u00eenseamn\u0103 a fi lene\u0219 \u0219i nemotivat, nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 simptomele vor trece de la sine, depresia este o stare care poate avea o evolu\u021bie grav\u0103, atunci c\u00e2nd nu se intervine! Este important ca persoana care trece printr-o depresie s\u0103 nu se simt\u0103 singur\u0103, s\u0103-i putem oferi sprijin, dragoste \u0219i \u00een\u021belegere.<\/p>\n\n\n\n
Simptomele depresiei sunt: dispozi\u021bia deprimat\u0103, aparent f\u0103r\u0103 motiv, \u00een cea mai mare parte a zilei, aproape zilnic \u0219i\/sau pierderea interesului sau a pl\u0103cerii de la activit\u0103\u021bile anterioare, lipsa de energie, reducerea sau cre\u0219terea greut\u0103\u021bii corporale, tulbur\u0103ri de somn, agita\u021bie, oboseal\u0103, sentimente de vinov\u0103\u021bie, incapacitate de a se concentra, sc\u0103derea libidoului, la care se pot asocia g\u00e2nduri recurente despre moarte sau suicid, cu lista semnelor de alarm\u0103 despre suicid <\/strong>(c\u0103utarea accesului la mijloace letale de suicid, vorbe\u0219te c\u0103 via\u021ba nu mai are sens \u0219i nu mai merit\u0103 de a fi tr\u0103it\u0103, senza\u021bia cople\u0219itoare de o durere sufleteasc\u0103 greu de suportat, se consider\u0103 o povar\u0103 pentru cei din jur, se refugiaz\u0103 \u00een tot felul de comportamente de risc \u2013 consum alcool, droguri). Lista semnelor de alarm\u0103 este suficient de mare. Uneori, depresia se manifest\u0103 prin dureri de cap, dureri \u00een coloan\u0103, articula\u021bii, abdomen. Semnalele pot fi observate dac\u0103 ascult\u0103m atent ce spune persoana aflat\u0103 \u00een dificultate. <\/p>\n\n\n\n
Recunoa\u0219terea semnalelor de alarm\u0103 cu \u00eendemnul de a merge la un specialist \u00een s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 (psiholog, psihoterapeut, psihiatru) este un \u00eenceput de rezolvare a problemei. \u00cen st\u0103rile u\u0219oare \u0219i u\u0219or-moderate, sunt recomandate interven\u021biile psihologice, terapiile psihologice, de exemplu, terapia cognitiv-comportamental\u0103, care caut\u0103 s\u0103 modifice tiparele de g\u00e2ndire \u0219i comportamentul pacientului. \u00cen st\u0103rile moderate \u0219i severe sunt indicate remediile antidepresive. Doar medicul este cel care prescrie tratament medicamentos!<\/p>\n\n\n\n
Rudele, prietenii, \u00eempreun\u0103 cu speciali\u0219tii din s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 (de exemplu, cei de la Centrele Comunitare de S\u0103n\u0103tate Mintal\u0103) vor forma re\u021beaua de suport a persoanelor cu depresie. \u00cen acest fel \u00eencuraj\u0103m ventilarea emo\u021bional\u0103 \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103m s\u0103 nu ascundem, dar s\u0103 intervenim, s\u0103 gestion\u0103m, s\u0103 rezolv\u0103m! <\/p>\n\n\n\n
Dac\u0103 cineva dintre cei apropia\u021bi este deprimat, te po\u021bi confrunta cu un num\u0103r de emo\u021bii dificile – neputin\u021b\u0103, frustrare, furie, vinov\u0103\u021bie sau triste\u021be. Al\u021bii au sentimente de ru\u0219ine, nu \u0219tiu ce s\u0103 fac\u0103, ce s\u0103 spun\u0103, cum s\u0103 se comporte. Aceste sentimente sunt normale. Nu este deloc u\u0219or s\u0103 te descurci cu depresia unui prieten sau a unui membru de familie, de aceea este recomandat s\u0103 ai grij\u0103 \u0219i de propria s\u0103n\u0103tate emo\u021bional\u0103. <\/p>\n\n\n\n
\n\n\n\n\u201eQ&A cu un specialist\u201d <\/em><\/strong>este o rubric\u0103 periodic\u0103 pe site-ul Sunt Bine, \u00een care vom \u00eencerca s\u0103 te ajut\u0103m cu un r\u0103spuns la o \u00eentrebare legat\u0103 de s\u0103n\u0103tatea mintal\u0103. Ia leg\u0103tura cu noi pe re\u021belele de socializare <\/em>Facebook<\/em><\/a>, <\/em>Instagram <\/em><\/a>sau pe email: suntbinepodcast@gmail.com, iar un medic psihiatru \u00ee\u021bi va oferi un sfat. Garant\u0103m anonimatul.<\/em><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"