Echipa „Sunt Bine” a adunat o serie de întrebări anonime din partea comunității pe subiecte de sănătate mintală. Lucia Carp, medic psihiatru și șefa Centrului Comunitar de Sănătate Mintală Buiucani, a răspuns la ele.
Cum putem ajuta victimele violenței domestice, dacă acestea nu vor să apeleze la ajutor calificat?
Există diferite motive pentru care o persoană continuă să rămână într-o relație cu violență: teama de a fi discriminată, speranța că situația se va rezolva de la sine, frica de reacția agresorului, rușinea etc. Multe dintre victime pot să nu recunoască comportamentul partenerului ca unul violent.
Suportul din partea unui prieten sau a unui membru de familie poate fi crucial pentru ca victima violenței domestice să vorbească și să ceară ajutor. Primii pași care trebuie întreprinși sunt:
- raportarea cazului către autoritățile competente;
- încurajarea persoanei pentru a începe intervenții de asistență juridică;
- sprijin psihologic;
- suport social, precum și luarea deciziei de a-și gestiona propria viață;
Confidențialitatea și ascultarea activă sunt esențiale în îngrijirea adecvată și sprijinul pentru aceste victime. Este important ca victima să se simtă auzită și înțeleasă, într-un spațiu în care nu se fac judecăți de valoare și unde voința și deciziile sale sunt întotdeauna respectate.
De la Echipa SBP: Atunci când vrei să ajuţi o prietenă sau dacă eşti tu în situaţia în care partenerul te agresează emoţional, verbal sau fizic, este esenţial să-ţi cunoşti drepturile şi să ştii unde poţi apela. Sună la telefonul de încredere pentru femei și fete 0 8008 8008, lansat de Centrul Internațional „La Strada”, pentru a discuta cu o echipă de consultanți. La solicitarea persoanei care apelează, acesteia îi va fi păstrată confidenţialitatea.
Cum știi că ai sindromul de ardere profesională?
Sindromul de ardere profesională (burnout) este cauzat de stresul cronic la locul de muncă, stres care nu a fost gestionat cu succes. Epuizarea se instalează treptat și se agravează în timp. Din acest motiv, în stadiul inițial, simptomele sunt aproape neobservabile.
Simptomele sindromului burnout pot fi de aspect fizic:
- senzație de oboseală sau epuizare;
- imunitate scăzută;
- dureri de cap sau dureri musculare frecvente;
- tulburări de somn și ale apetitului;
De aspect emoțional:
- îndoială de sine;
- pierderea motivației;
- senzație de înfrângere și neajutorare;
De aspect comportamental:
- retragerea de la responsabilități;
- izolarea față de celelalte persoane;
- procrastinarea – persoana amână sau întârzie executarea unei sarcini;
- consum de alcool sau droguri pentru a face față situației;
Dacă fiecare zi petrecută la serviciu ți se pare o zi proastă și nereușită, dacă simți o lipsă de energie continuă, te simți supraîncărcat cu responsabilități, neajutorat, neapreciat la locul de muncă, dacă ai impresia că orice ai face nu va avea niciun efect și nu va conta pentru nimeni, ai putea fi suferi de burnout.
Cum poate fi ajutată o persoană cu bulimie? Ce preparate ar ajuta să-i reducă crizele?
Stabilirea diagnosticului bulimiei nervoase este de competența medicului psihiatru, care va colecta informații detaliate despre pacient, despre debutul și contextul declanșării simptomelor, despre evoluția acestora, despre medicamentele pe care le primește pacientul, va întreba dacă în familia pacientului mai există persoane cu bulimie, etc. Tratamentul recomandat este cel medicamentos, individualizat și cel psihoterapeutic la un specialist acreditat în domeniu.
Cum facem față amintirilor dureroase pe care subconștientul le-a scos la suprafață?
În multe cazuri, experiențele traumatizante sunt îngropate adânc în subconștient. Acest lucru se întâmplă cu scop de auto-protecție a psihicului. Aceste amintiri pot fi readuse în memoria conștientă drept urmare a unor stimuli neașteptați și, odată aduse la suprafață, adesea pot cauza probleme psihologice, precum anxietatea, depresia, tulburări de stres posttraumatic sau sindroame disociative.
De aceea o abordare psihoterapeutică a unor asemenea amintiri asigură un mediu de siguranță în care persoana, cu sprijinul unui profesionist, va reuși să-și construiască un nivel de autocontrol în raport cu emoțiile debordante aduse de amintiri. Atât medicația, cât și psihoterapia pot ajuta pacienții să înțeleagă și să raționalizeze ce li se întâmplă și, prin urmare, să-și reia controlul asupra propriei vieți.
Ce trebuie să facă un om care trăiește cu cineva în depresie? Cum poate avea grijă de el și de sine?
Depresia este o tulburare de dispoziție care împiedică persoana să ducă o viață normală. În același timp, tulburările depresive provoacă suferință atât persoanei cu problema respectivă, cât și familiei, oamenilor apropiați. Familia și prietenii sunt prima linie în lupta împotriva depresiei.
Este o responsabilitate și poate chiar o datorie a fiecăruia dintre noi să fim atenți la ce se întâmplă cu oamenii care ne înconjoară. Este important să înțelegem, să recunoaștem simptomele depresiei și să încurajăm persoana dragă să consulte un specialist. Ascunderea problemei nu o va face să dispară. Depresia nu înseamnă a fi leneș și nemotivat, nu înseamnă că simptomele vor trece de la sine, depresia este o stare care poate avea o evoluție gravă, atunci când nu se intervine! Este important ca persoana care trece printr-o depresie să nu se simtă singură, să-i putem oferi sprijin, dragoste și înțelegere.
Simptomele depresiei sunt: dispoziția deprimată, aparent fără motiv, în cea mai mare parte a zilei, aproape zilnic și/sau pierderea interesului sau a plăcerii de la activitățile anterioare, lipsa de energie, reducerea sau creșterea greutății corporale, tulburări de somn, agitație, oboseală, sentimente de vinovăție, incapacitate de a se concentra, scăderea libidoului, la care se pot asocia gânduri recurente despre moarte sau suicid, cu lista semnelor de alarmă despre suicid (căutarea accesului la mijloace letale de suicid, vorbește că viața nu mai are sens și nu mai merită de a fi trăită, senzația copleșitoare de o durere sufletească greu de suportat, se consideră o povară pentru cei din jur, se refugiază în tot felul de comportamente de risc – consum alcool, droguri). Lista semnelor de alarmă este suficient de mare. Uneori, depresia se manifestă prin dureri de cap, dureri în coloană, articulații, abdomen. Semnalele pot fi observate dacă ascultăm atent ce spune persoana aflată în dificultate.
Recunoașterea semnalelor de alarmă cu îndemnul de a merge la un specialist în sănătate mintală (psiholog, psihoterapeut, psihiatru) este un început de rezolvare a problemei. În stările ușoare și ușor-moderate, sunt recomandate intervențiile psihologice, terapiile psihologice, de exemplu, terapia cognitiv-comportamentală, care caută să modifice tiparele de gândire și comportamentul pacientului. În stările moderate și severe sunt indicate remediile antidepresive. Doar medicul este cel care prescrie tratament medicamentos!
Rudele, prietenii, împreună cu specialiștii din sănătate mintală (de exemplu, cei de la Centrele Comunitare de Sănătate Mintală) vor forma rețeaua de suport a persoanelor cu depresie. În acest fel încurajăm ventilarea emoțională și învățăm să nu ascundem, dar să intervenim, să gestionăm, să rezolvăm!
Dacă cineva dintre cei apropiați este deprimat, te poți confrunta cu un număr de emoții dificile – neputință, frustrare, furie, vinovăție sau tristețe. Alții au sentimente de rușine, nu știu ce să facă, ce să spună, cum să se comporte. Aceste sentimente sunt normale. Nu este deloc ușor să te descurci cu depresia unui prieten sau a unui membru de familie, de aceea este recomandat să ai grijă și de propria sănătate emoțională.
„Q&A cu un specialist” este o rubrică periodică pe site-ul Sunt Bine, în care vom încerca să te ajutăm cu un răspuns la o întrebare legată de sănătatea mintală. Ia legătura cu noi pe rețelele de socializare Facebook, Instagram sau pe email: [email protected], iar un medic psihiatru îți va oferi un sfat. Garantăm anonimatul.