În ultimele șase luni, Cristina Șobea a făcut peste 2500 de kilometri împreună cu echipa mobilă de la Institutul pentru Familie și Inițiative Sociale, ca să ofere sprijin psiho-emoțional persoanelor refugiate din Ucraina. Ascultă cu răbdare și atenție istoriile oamenilor care au trecut prin abuz. Cristina are peste zece ani de experiență în psihologie, dar ce înseamnă violența de gen a aflat încă în copilărie.

Irina* este o tânără din Moldova, stabilită de mai mulți ani în Marea Britanie. Jobul într-un start-up de finanțe eșuat i-a știrbit încrederea în sine, dar ezita să ceară ajutor. I-am propus o sesiune de terapie cognitiv-comportamentală gratuită cu psihologa și psihoterapeuta Oxana Gumennaia, pe care să o înregistrăm și să o difuzăm în scopuri educative.

Roman este un ucrainean de 38 de ani, care și-a luat viața de la capăt deja de câteva ori. A părăsit orașul Arciz și s-a mutat în Odesa, apoi a plecat de acolo la Harkiv. Ezita să împărtășească cu lumea din jur că este bisexual. Rareori se simțea acceptat de colegi și persoanele dragi. A trecut prin hărțuire, bullying și dezamăgiri. Din cauza războiului, s-a refugiat la Chișinău, unde vrea să-și construiască un viitor pe termen lung. Va găsi curajul să-și trăiască viața autentic, într-o societate homofobă?

Aik și Lilia* voiau să se refugieze din Kiev în Statele Unite, mai departe de războiul devastator lansat de Rusia în Ucraina. Și-au luat și cățelușa iubită, Leila, iar drumul lor trecea prin aeroportul din Chișinău. O problemă birocratică i-a împiedicat să urce în avion, lăsându-i blocați în Republica Moldova cu bagajele făcute. Acum, trebuie să o scoată în capăt cu perfectarea actelor. Dar au și alte provocări: să continue tratamentul care îi ajută să lupte cu adicția.