Andrei Eșanu este psihiatru și psihoterapeut. L-am rugat în această lună să răspundă la întrebările anonime ale comunității „Sunt Bine” despre sănătatea mintală. Îl găsiți pe Andrei pe Facebook. 

Cum pot lupta cu lipsa motivației de a lucra?

Îți recomand să analizezi de ce nu ai motivație de a lucra? Care este cauza? Sunt multe domenii de activitate în ziua de azi. Poate îți dorești un alt domeniu de activitate? Deseori când oamenii se gândesc la lucru, în primul rând se gândesc la salariu și banii pe care îi vor câștiga. Însă salariul și banii sunt de fapt un beneficiu secundar. Pe primul loc este cât de mult simt că pot contribui cu ceva? Cât de mult ajut alți oameni? Cât de mult ceea ce fac reprezintă realizarea potențialului meu?

Dacă simți că nu-ți place nicio activitate, merită să te întrebi dacă treci cumva printr-o depresie. Alte motive ar putea fi relații tensionate sau nesatisfăcătoare cu colegii sau superiorii sau subalternii. Astfel de relații creează stres zilnic și scad mult motivația de a merge la serviciu.

De la Echipa SBP: Nu ezita să apelezi la un specialist de sănătate mintală dacă vrei vorbești cu cineva, în afară de cei dragi. Vezi aici lista tuturor centrelor de sănătate mintală din țară. Te îmbrățișăm!

Sufăr de subapreciere excesivă, lipsa stimei de sine. Cum aș putea să-mi cresc încrederea în sine?

Faptul că ai conștientizat că ai o stimă scăzută de sine deja este un pas mare înainte, felicitări! 

Care sunt motivele din cauza cărora te subapreciezi: nu ai note mari la școală? Nu te descurci la serviciu sau cu sarcinile pe care le ai? Deseori acestea sunt gânduri negative, care susțin sentimentul de lipsă a stimei de sine. 

Pentru ca să te stimezi pe tine și pe alții nu este numaidecât să ai realizări mărețe. Găsește lucrurile mici pe care le faci bine și spune-ți un mulțumesc. (O poți face chiar cu voce tare.) Ai încercat să înțelegi de unde vine subaprecierea? Poate părinții te-au subapreciat sau alte persoane te subapreciază? Dacă observi că cineva te subapreciază, roagă-l să te aprecieze mai întâi. Construiește relații cu persoanele care te influențează pozitiv, te iubesc și îți oferă suport, nu critică, atunci când greșești. 

Putem să ne dăm seama singuri că suferim de sindromul arderii profesionale? Ce metode de gestionare și vindecare există după un episod de burnout?

Există test de determinare a nivelului de ardere profesională, vezi aici. Sindromul arderii profesionale în timp duce la oboseală cronică, epuizare, scăderea randamentului, apariția emoțiilor negative, scăderea motivației. Pur și simplu simți că nu mai poți face față la locul de muncă.

E important ca prezența sindromului burnout să fie conștientizată la timp, iar managementul să fie prompt, pentru a putea preveni eficient apariția unor afecțiuni psihiatrice și psihosomatice.

Uite aici o listă de recomandări de prevenire și gestionare:

  • Timpul petrecut cu familia și prietenii și activitățile sociale au și ele un efect de „reîncărcare a bateriilor” și nu trebuie neglijate.
  • După muncă, ia-ți un moment de pauză care să te ajute să te relaxezi, să te „dezactivezi” de gândurile legate de muncă.
  • Stabilește ce este cu adevărat prioritar și important pentru viața ta personală
  • Fă o distincție între muncă și viața d-voastră personală.
  • Temerile sau îngrijorările legate de muncă se rezolvă numai la muncă. aduce aceste gânduri în viața ta personală.
  • Nu uitați să planifici pauze scurte pe parcursul zilei. Eficiența ta va crește dacă faci pauze de 10 minute la două ore de muncă.
  • Menține un stil de viață sănătos și vorbește mai des cu oamenii dragi și de încredere.

Am nopți în care adorm greu sau, dacă m-am trezit, nu pot adormi la loc. Ce pot face?

Cum crezi, care e motivul din care nu poți adormi: multe gânduri, îngrijorări, anxietate? Sau poate supraoboseala? Ce faci atunci când nu dormi? Privești televizorul, stai pe telefon sau pe internet?

În primul rând, îți recomand să-ți faci un orar sănătos și echilibrat de lucru și să nu uiți că trebuie și să te odihnești.

În al doilea rând, atunci când nu poți adormi sau te trezești noaptea, nu deschide televizorul, telefonul sau laptopul. 

Nu te forța să adormi, asta doar crește anxietatea și gândurile negative, cum ar fi „și așa sunt obosit, dar acum nu pot să adorm, m-am săturat” etc. Încearcă să te gândești la ceva frumos, relaxant sau o amintire plăcută din viața ta, poți să încerci să asculți muzică relaxantă.

De la Echipa SBP: Poți încerca să asculți un podcast :) Vezi aici o listă de podcasturi care te pot ajuta să adormi. 

Cum aș putea face față atacurilor de panică?

Acesta este un subiect aparte, larg. Pe scurt, îți pot recomanda niște exerciții: 

  • Inspiră timp de 4-5 secunde, menține respirația 3-4 secunde, apoi expiră 5-6 secunde. Repetă timp de 2-3 minute sau până când te calmezi. 
  • Concentrează-te pe alte lucruri, de exemplu, numește cinci lucruri pe care le vezi, patru lucruri pe care ai vrea să le atingi, trei lucruri pe care le auzi (sau ai vrea să le auzi), două lucruri pe care le miroși și unul pe care îl guști. 
  • Numără de la 100 înapoi din trei în trei sau gândește-te la versurile melodiei preferate.

Dacă ai mai avut atacuri de panică, amintește-ți că este neplăcut, dar nu-ți pune viața în pericol. Nu te feri de situațiile care îți pot provoca un atac de panică. Pe măsură ce le vei experimenta, vei dobândi mai multă încredere în forțele proprii și vei realiza că le poți face față. 


„Q&A cu un specialist” este o rubrică periodică pe site-ul Sunt Bine, în care vom încerca să te ajutăm cu un răspuns la o întrebare legată de sănătatea mintală. Ia legătura cu noi pe rețelele de socializare FacebookInstagram sau pe email: [email protected], iar un medic psihiatru îți va oferi un sfat. Garantăm anonimatul.

Comentarii